Acasa
Selecţie tip “nod în papură” la concursul naţional de proiecte de tineret marca MTS
Nicoleta Bănilă
Din 180 de proiecte înscrise anul acesta de diverse Organizatii Neguvernamentale de Tineret în concursul organizat de minister, numai 16 au primit bani. Mai puţin de jumătate din suma alocată iniţial pentru finanţări a fost împărţită proiectelor câştigătoare, restul reportându-se pentru proiecte proprii ale MTS (Ministerul Tineretului şi Sportului).
Ministerul a micşorat nejustificat perioada de derulare a proiectelor şi a ignorat direcţiile judeţene de tineret, anulând concursul local de proiecte pentru tineri.
Metodologia de pregătire, depunere şi finanţare a proiectelor din cadrul concursului naţional de proiecte organizat de minister conţine câteva puncte ambigue, chiar ilogice.
De pildă, după ce s-a renunţat din motive necunoscute la organizarea concursului local de proiecte de tineret, în partea a doua a metodologiei, la articolul 3, litera c, găsim aceste precizări:
“Sumele nealocate la Concursul Naţional de Proiecte pentru Tineret 2009 se raportează la P2 (numele programului general de finantare a proiectelor şi acţiunilor de tineret al ministerului – n.red), după caz, pentru:
a) proiecte de tineret proprii şi/sau în parteneriat ale Ministerului Tineretului şi Sportului;
b) proiecte de tineret ale ONGT selectate la concursurile locale de proiecte
c) alte concursuri naţionale de proiecte de tineret”
Rezultă că punctul b este exclus de la finanţare şi implicit, că rămân mai mulţi bani pentru proiectele ministerului decât pentru cele din concurs. Dacă nu se organizează concursuri locale de proiecte anul acesta, în spiritul sintagmei “mai bine mai târziu decât niciodată”, acest report de 3 miliarde de lei vechi va fi al ministerului.
Marea înghesuială: toate proiectele se vor derula în 90 de zile
Vântul schimbării a adus de la MTS şi alte surprize pentru ONGT-uri: concursul de proiecte se desfăşoară în luna august şi nu în martie, cum era obiceiul în anii precedenţi. Urmarea este că proiectele încep să se deruleze după vacanţa de vară, în doar trei luni, faţă de perioada anterioară, de un an.
Cele mai multe proiecte au programe care includ diverse activităţi distractive, deplasări, ateliere, dezbateri, concursuri – care în mod evident, presupun timp liber din partea celor care fac parte din grupurile ţintă. Rămâne de văzut câţi tineri vor putea să atragă pe timpul cursurilor de liceu şi facultate.
Operaţiunea de selectare “nod în papură”
Odată ce decizii acestea au fost făcute cunoscute participanţilor prin metodologia cel puţin ambiguă, s-a trecut la analizarea şi evaluarea proiectelor primite.
Acest proces a însemnat două etape: etapa 1 – eliminatorie, fără punctaj şi etapa 2 – de evaluare, pe bază de punctaj. Este foarte clar un lucru: evaluatorii nu au luat deloc în seamă conţinutul proiectelor în prima etapă. Conform motivelor publicate odată cu rezultatele concursului, pe 3 august, selecţia s-a făcut pe principiul “cine a ştiut cel mai bine să lipească plicul, cine a avut ştampila mai puţin ştearsă sau cine a făcut mai multe xeroxuri după acte”. Într-adevăr, era precizat în metodologie cum trebuie să fie aranjate actele şi în ce conditii se depun plicurile cu proiectele, dar se prea poate ca proiecte interesante să fi fost într-un plic puţin dezlipit, neconform unui articol x din metodologie.
În cadrul celei de-a doua etape s-a ţinut cont de conţinut, însă aceste proiecte nu au fost neapărat cele mai bune, ci pur şi simplu “cel mai corect” depuse de ONGT-uri.
Piesa de rezistenţă
Toate aceste neclarităţi culminează cu articolul 5 din metodologie, litera a, care prevede că sunt eligibile proiectele de tineret ale ONGT care “se înscriu în tema şi priorităţile concursului”.
În mod normal, acesta este un criteriu cât se poate de firesc şi de binevenit în faza primară de selecţie a proiectelor. Trei proiecte respinse în faza a doua de concurs, care trecuseră de prima fază doar pe baza verificărilor precizate anterior au această motivaţie scrisă în dreptul lor.
Este ilogic să treacă de prima fază eliminatorie proiecte care nu au fost cercetate în sensul potrivirii lor cu priorităţile şi tema concursului. Astfel, s-a răpit şansa unor proiecte potrivite din acest punct de vedere de a beneficia de finanţare, doar pentru că, de pildă, nu au avut actele în două exemplare.
Uniunea Studenţilor din România contestă respingerea tuturor proiectelor sale încă din prima fază a concursului.
Până atunci, pe 7 august a fost ultima zi pentru depunerea contestaţiilor, iar pe 13 august se vor afişa rezultatele.
Nicoleta Bănilă
Din 180 de proiecte înscrise anul acesta de diverse Organizatii Neguvernamentale de Tineret în concursul organizat de minister, numai 16 au primit bani. Mai puţin de jumătate din suma alocată iniţial pentru finanţări a fost împărţită proiectelor câştigătoare, restul reportându-se pentru proiecte proprii ale MTS (Ministerul Tineretului şi Sportului).
Ministerul a micşorat nejustificat perioada de derulare a proiectelor şi a ignorat direcţiile judeţene de tineret, anulând concursul local de proiecte pentru tineri.
Metodologia de pregătire, depunere şi finanţare a proiectelor din cadrul concursului naţional de proiecte organizat de minister conţine câteva puncte ambigue, chiar ilogice.
De pildă, după ce s-a renunţat din motive necunoscute la organizarea concursului local de proiecte de tineret, în partea a doua a metodologiei, la articolul 3, litera c, găsim aceste precizări:
“Sumele nealocate la Concursul Naţional de Proiecte pentru Tineret 2009 se raportează la P2 (numele programului general de finantare a proiectelor şi acţiunilor de tineret al ministerului – n.red), după caz, pentru:
a) proiecte de tineret proprii şi/sau în parteneriat ale Ministerului Tineretului şi Sportului;
b) proiecte de tineret ale ONGT selectate la concursurile locale de proiecte
c) alte concursuri naţionale de proiecte de tineret”
Rezultă că punctul b este exclus de la finanţare şi implicit, că rămân mai mulţi bani pentru proiectele ministerului decât pentru cele din concurs. Dacă nu se organizează concursuri locale de proiecte anul acesta, în spiritul sintagmei “mai bine mai târziu decât niciodată”, acest report de 3 miliarde de lei vechi va fi al ministerului.
Marea înghesuială: toate proiectele se vor derula în 90 de zile
Vântul schimbării a adus de la MTS şi alte surprize pentru ONGT-uri: concursul de proiecte se desfăşoară în luna august şi nu în martie, cum era obiceiul în anii precedenţi. Urmarea este că proiectele încep să se deruleze după vacanţa de vară, în doar trei luni, faţă de perioada anterioară, de un an.
Cele mai multe proiecte au programe care includ diverse activităţi distractive, deplasări, ateliere, dezbateri, concursuri – care în mod evident, presupun timp liber din partea celor care fac parte din grupurile ţintă. Rămâne de văzut câţi tineri vor putea să atragă pe timpul cursurilor de liceu şi facultate.
Operaţiunea de selectare “nod în papură”
Odată ce decizii acestea au fost făcute cunoscute participanţilor prin metodologia cel puţin ambiguă, s-a trecut la analizarea şi evaluarea proiectelor primite.
Acest proces a însemnat două etape: etapa 1 – eliminatorie, fără punctaj şi etapa 2 – de evaluare, pe bază de punctaj. Este foarte clar un lucru: evaluatorii nu au luat deloc în seamă conţinutul proiectelor în prima etapă. Conform motivelor publicate odată cu rezultatele concursului, pe 3 august, selecţia s-a făcut pe principiul “cine a ştiut cel mai bine să lipească plicul, cine a avut ştampila mai puţin ştearsă sau cine a făcut mai multe xeroxuri după acte”. Într-adevăr, era precizat în metodologie cum trebuie să fie aranjate actele şi în ce conditii se depun plicurile cu proiectele, dar se prea poate ca proiecte interesante să fi fost într-un plic puţin dezlipit, neconform unui articol x din metodologie.
În cadrul celei de-a doua etape s-a ţinut cont de conţinut, însă aceste proiecte nu au fost neapărat cele mai bune, ci pur şi simplu “cel mai corect” depuse de ONGT-uri.
Piesa de rezistenţă
Toate aceste neclarităţi culminează cu articolul 5 din metodologie, litera a, care prevede că sunt eligibile proiectele de tineret ale ONGT care “se înscriu în tema şi priorităţile concursului”.
În mod normal, acesta este un criteriu cât se poate de firesc şi de binevenit în faza primară de selecţie a proiectelor. Trei proiecte respinse în faza a doua de concurs, care trecuseră de prima fază doar pe baza verificărilor precizate anterior au această motivaţie scrisă în dreptul lor.
Este ilogic să treacă de prima fază eliminatorie proiecte care nu au fost cercetate în sensul potrivirii lor cu priorităţile şi tema concursului. Astfel, s-a răpit şansa unor proiecte potrivite din acest punct de vedere de a beneficia de finanţare, doar pentru că, de pildă, nu au avut actele în două exemplare.
Uniunea Studenţilor din România contestă respingerea tuturor proiectelor sale încă din prima fază a concursului.
Până atunci, pe 7 august a fost ultima zi pentru depunerea contestaţiilor, iar pe 13 august se vor afişa rezultatele.
Acesta este primul material-ancheta pentru ziarul Schimbul 2. Vor mai urma si alte detalii despre subiect.
